Ce mult

Uite, ma lepad de chipul de div parsiv. Il arunc peste noua mari si noua tari.

Dau foc tuturor mastilor si cenusa o risipesc in eter.

Ramane doar chipul lui Giacomo cel de cristal si cateva cuvinte,mai mult soptite decat spuse sau scrise. Din batai de inima haotice,din franturi de amintiri si iluzii, din vise si rime strambe,din tot ceea ce a insemnat haosul si uitarea de mine atata amar de timp.

Ramane,zic? Nu ramane nimic.

Poate doar aceasta nota explicativa si ultimativa de la un om ignorat,clown de ocazie,amuzament si umar de restriste,raspuns pentru unele dintre dilemele tale,oglinda stramba pentru chipul tau,mereu gata sa indrepte si sa stearga o lacrima sau sa culeaga un zambet….poate doua, cu o floare in mana,fie si virtuala,chiar daca petalele i s-au scuturat de atatea ori printre cuvinte brutale aruncate din ‘dragoste’ pentru o caricatura de carton pe care ai pictat-o in culori de curcubeu si ai privit-o cu ochelari de hipodrom.

Si totusi…ce mult…

„Ce mult te-am iubit…”

🙂 Ce putin n-ai stiut…ce…deloc n-ai dorit…ce eternitate ai pierdut.

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s